Structura Atitudinii

ad

Parcurgem a doua structură, din cele șapte ale conceptului ISOCAP, în periplul tău pentru cunoașterea de sine, cu întregul, material și non material.

Pe drumul trăirii tale conștiente sau nu, tu, Ființă Umană, ai o evoluție prin două atitudini: Atitudinea Ego și, minunăția ieșită cu Mintea și Sufletul, Atitudinea Ființa. Conținutul, miezul celor două, se exercită prin Manifestările Ego și Ființa.

Atitudinea Ego cu Manifestările: Vicioasă, Negativă, Distructivă până la Conflictuală și Inconstantă.

Atitudinea Ființa cu Manifestările: Virtuoasă, Pozitivă, Constructivă până la Creativă și Constantă.

Să împerechem desperecherea!

Pentru început, să luăm Manifestările Vicioasă și Virtuoasă. Acestea două, îți sunt întipărite prin verbul a ști. Dacă întrebi pe oricine despre viciu și virtute, fiecare știe, fiecare știe că știe despre acestea, le are la degetul mic.

Oare așa să fie? Prima mare problemă este: câți pricep?

A pricepe. O spun, din convingerea ce a prins roade, după ani întregi de acumulare, de cunoaștere (Educație) și trăire de viață din ce în ce mai conștientă (Experiența).      

Îmi spunea cineva drag mie: nu mai folosi, așa de des, cuvintele Minte și Suflet împreună, în conversațiile tale! Ne este frică, frică de orice. De fapt, primul și cel mai mare viciu s-a născut odată cu tine, tu, pui de Ființă Umană, și este Frica.  Odată cu strigătul nașterii pământene, a mijit în lumea fizică și Sufletul, cu virtutea: Iubirea.

FII! Frică, Iubire, Iubire!

Când zic despre acestea, omul îmi spune: descrie-mi Sufletul, spune-mi cum vezi Iubirea: cea fizică, cea mentală și cea spirituală, despre care îmi tot vorbești!

Dacă Sufletul, Iubirea, ar fi materializate prin proceduri (reguli) și concepte, atunci nu ar mai exista Ființa Umană.

Fiecare are fragmente de viață, de obicei într-o formă inconștientă, în care există și chiar trăiește și prin Suflet. Sunt prea multe, mult prea multe ego-uri puternice în această lume. Din păcate, în România de azi este și mai rău.

Și totuși, lumea este minunată, Universul este mirific. Acolo unde este prea multă Frică, apare, vrem nu vrem, Iubirea.

Tu o vezi? Ai atitudine? Unde este viciul este și virtutea!

Pentru România este anul marilor transformări. De o vreme, fiecare an este anul marilor schimbări. Am atins calea spre credință și convingere. Veghem din ce în ce mai bine și mai profund!                                                                                                                   

Ai început să simți ce este viciul, ce este virtutea?

Este o întrebare retorică. Te văd în fața acestor cuvinte pe care, nu numai că le știi, ai început să le pricepi. Ești pe calea minunată, beatitudinea lui a crede și a fi convins. Ești pe drumul înțelegerii credinței spirituale. Călătorești cu Inteligența Divină personală (despre ea în articolul următor) spre împlinirea ta.

Sunt convins!

Iată verbul cotitură și viață, cel care este prin dualitatea Minte – Suflet, și apoi spre întreg.

Cine ești tu acum?

Desigur ai o manifestare pozitivă!

Odată cu nimicirea Manifestării Vicioase, ca o dreaptă consecință, se distruge și Manifestarea Negativă.

Cum ar mai putea să se manifeste negativismul, când tu nu mai ai: Frică, neîncredere, îndoială, invidie, egoism, gelozie, infatuare, ciudă, ură?

Rămâne Manifestarea Pozitivă, pentru că partenerii de dans, de viață, sunt: Iubirea, fericirea, bunătatea, compasiunea, mila, umilința, etc.

Dacă ai fi rămas cu primele două Manifestări Ego, acum le aveai atașate și pe celelalte două: Distructivă până la Conflictuală și Inconstantă.

Simt cine ești tu acum, pentru că am trăit valoarea unor astfel de cuvinte, a vieții din spatele lor și știu, pricep, cred și, acum, sunt convins că trăiești clipa, că ești în prezent. Mă simt lângă tine și te percep cu mine. Sunt și ești Manifestare Constructivă, iar încununarea celor trei este Manifestarea Constantă.

Traseul tău prin viață te poate duce la o împlinire profesională, financiară și cu șanse reale pentru bunăstarea familială, de sănătate, socială și evoluție personală. Acestea prind contur, făcând trecerea de la Atitudinea Ego la Atitudinea Ființa.

Data viitoare, vei mai pune o cărămidă și vei face încă un pas prin Inteligența Divină personală, componentă, entitate de mare delicatețe și  luminare a Structurii Gândirii. Aceasta se adaugă, ca o bună împlinire, la un fir divin: Subconștientul Spiritual (Structura Ființei Umane) și Atitudinea Ființa cu Manifestările: Virtuoasă, Pozitivă, Constructivă până la Creativă și Constantă (Structura Atitudinii).                                                      

Cine și ce cimentează toate acestea? Tu și atitudinea ta!

Îți poți construi propriul sens în viață, înțelegând, nu prin conceptul ISOCAP, ci fiind, pur și simplu, pe traseul mirific de la Manifestarea Constructivă la cea Creativă.

Profesionistul, Mintea, construiesc, iar Ființa Umană, întregul, atinge și devine creația. Astfel te cuprinde inteligența și Iubirea. Nu mai ești doar deștept. Aceste situații le  conștientizezi cu adevărat dacă înțelegi trecerea involutivă de la Manifestarea Distructivă la cea Conflictuală. Este o mare diferență între omul cu Manifestare Distructivă și cel cu Manifestare Conflictuală. Primul se distruge, fără a face multe ravagii în jur, iar al doilea este materializarea maleficului, a paranoiei, care nu se demolează numai pe sine ci și situațiile și pe cei ce-l înconjoară.

Atitudinea mea este constructivă și creativă, pentru că ți-am fost aproape, să-ți clădești propriul sens, cunoscând extrema, Manifestarea Conflictuală. Este reperul care te ajută să ajungi până la calea creativă. Doar dacă adaugi la construcție, creația, atingi și întregești succesul profesional, financiar, familial, de sănătate și pe cel social și de evoluție personală. Și toate acestea prin întregul: Trup, Minte și Suflet adaugă și valoare. Ca să înțelegi și să atingi creația, nu trebuie să fi, să te compari cu: Arsenie Boca sau Mihai Eminescu.

Am construit, dar am și creat zicerile de mai sus, pentru că sunt convins că tu ți-ai creat, acum, propria convingere.

 

Cu plecăciune, al meu și al tău,        

Dumidalba – Dumitru Radu Cormoș

Lasă un comentariu